Destinatii de week-end: Lacul Sfanta Ana

Lacul Sfanta Ana

In apropiere de Tusnad, in masivul Ciumatu Mare, din stanga Oltului se afla lacul Sfanta Ana. Acest lac este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, care se pare ca ar fi locul celei mai recente eruptii vulcanice din Carpati si chiar din Europa de Est, care a avut loc acum 42 000 de ani aproximativ. Lacul nu are izvoare, colectandu-si apa numai din precipitatii, puritatea acestei ape apropiindu-se de cea a apei distilate. Din cauza ca in apa nu exista oxigen, aici lipsesc cu desavarsire vietuitoarele, acest lucru fiind cauzat de emanatiile mofetice de pe fundul lacului si de pe peretii craterului fostului vulcan. Lacul are o forma similara paletei unui pictor, se afla la o altitudine de 946 metri, are o lungime de 620 de metri, o latime de 460 de metri si o adancime de 7 metri.                                                                                       

Sfanta Ana este de asemenea un indicator al vremii pentru localnici, caci cele doua fisuri formate in munte prevestestind vremea cu o precizie foarte mare. Astfel, daca emanatiile din aceste fisuri pisca la nas atunci localnicii stiu ca va fi vremea ploioasa, iar daca aceste emanatii nu pisca la nas atunci inseamna ca ziua va fi insorita.

Lacul este legat de statiunea Baile Tusnad, prin poteci turistice si in apropierea lui se afla o capela romano-catolica care poarta hramul Sfintei Ana.       

Legate de lac sunt si cateva legende care introduc vizitatorul intr-un timp si spatiu de poveste. Una dintre legende spune ca in zona in care se afla lacul traiau doi tirani care erau frati, unul stapanind o cetate in varful masivului Pucioasa si celalalt stapanind o alta cetate pe spatiul actualului lac. Stapanul cetatii de pe Puciosul avea se pare o caleasca minunata, castigata la zaruri, care a starnit invidia fratelui sau. Acesta din urma a pus ramasag ca a doua zi va veni cu o caleasca si mai frumoasa. Pentru a castiga ramasagul, tiranul a inhamat la caleasca opt dintre cele mai frumoase fete din imprejurimi. Se pare insa ca fetele nu au reusit sa urneasca din loc caleasca, iar acest lucru a dezlantuit furia tiranului care a inceput sa le biciuiasca pe fete. Una dintre fete, pe nume Ana l-a blestemat pe tiran si pe loc a inceput o furtuna foarte puternica si un cutremur foarte mare ce au facut ca in curand cetatea, impreuna cu tiranul ei, sa fie inghitita de foc, iar in locul cetatii a aparut lacul cu apa sa cristalina.

O alta legenda spune ca o fata pe nume Ana a fost obligata de parinti sa se casatoreasca cu un tanar pe care nu-l iubea, dar care era foarte instarit. In noaptea nuntii, Ana ar fi fugit si s-ar fi aruncat in lac, dar trupul ei nu a mai fost gasit niciodata.

Autor: Anca Alexandra Popa

O excelenta destinatie pentru petrecerea unui week-end placut la munte, este lacul vulcanic  Sfanta Ana. 

In apropiere de Tusnad, in masivul Ciumatu Mare, din stanga Oltului se afla lacul Sfanta Ana. Acest lac este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, care se pare ca ar fi locul celei mai recente eruptii vulcanice din Carpati si chiar din Europa de Est, care a avut loc acum 42 000 de ani aproximativ. Lacul nu are izvoare, colectandu-si apa numai din precipitatii, puritatea acestei ape apropiindu-se de cea a apei distilate. Din cauza ca in apa nu exista oxigen, aici lipsesc cu desavarsire vietuitoarele, acest lucru fiind cauzat de emanatiile mofetice de pe fundul lacului si de pe peretii craterului fostului vulcan. Lacul are o forma similara paletei unui pictor, se afla la o altitudine de 946 metri, are o lungime de 620 de metri, o latime de 460 de metri si o adancime de 7 metri.                                                                                       

Sfanta Ana este de asemenea un indicator al vremii pentru localnici, caci cele doua fisuri formate in munte prevestestind vremea cu o precizie foarte mare. Astfel, daca emanatiile din aceste fisuri pisca la nas atunci localnicii stiu ca va fi vremea ploioasa, iar daca aceste emanatii nu pisca la nas atunci inseamna ca ziua va fi insorita.

Lacul este legat de statiunea Baile Tusnad, prin poteci turistice si in apropierea lui se afla o capela romano-catolica care poarta hramul Sfintei Ana.       

Legate de lac sunt si cateva legende care introduc vizitatorul intr-un timp si spatiu de poveste. Una dintre legende spune ca in zona in care se afla lacul traiau doi tirani care erau frati, unul stapanind o cetate in varful masivului Pucioasa si celalalt stapanind o alta cetate pe spatiul actualului lac. Stapanul cetatii de pe Puciosul avea se pare o caleasca minunata, castigata la zaruri, care a starnit invidia fratelui sau. Acesta din urma a pus ramasag ca a doua zi va veni cu o caleasca si mai frumoasa. Pentru a castiga ramasagul, tiranul a inhamat la caleasca opt dintre cele mai frumoase fete din imprejurimi. Se pare insa ca fetele nu au reusit sa urneasca din loc caleasca, iar acest lucru a dezlantuit furia tiranului care a inceput sa le biciuiasca pe fete. Una dintre fete, pe nume Ana l-a blestemat pe tiran si pe loc a inceput o furtuna foarte puternica si un cutremur foarte mare ce au facut ca in curand cetatea, impreuna cu tiranul ei, sa fie inghitita de foc, iar in locul cetatii a aparut lacul cu apa sa cristalina.

O alta legenda spune ca o fata pe nume Ana a fost obligata de parinti sa se casatoreasca cu un tanar pe care nu-l iubea, dar care era foarte instarit. In noaptea nuntii, Ana ar fi fugit si s-ar fi aruncat in lac, dar trupul ei nu a mai fost gasit niciodata.

Autor: Anca Alexandra Popa
Sursa: http://www.brasov.top-10.ro/article.php?id_article=3746&titlu=DESTINATII-TURISTICE-…-DE-WEEKEND

Pestera Movila, primului ecosistem din lume al carui viata se bazeaza pe chemosinteza. Viata fara oxigen!

In 1986 un grup de cercetatori romani a realizat una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, in timp ce facea cercetari asupra solului, in vederea construirii unei centrale electrice in apropierea Marii Negre.
Descoperirea Pesterii Movila avea sa uimeasca intreaga lume stiintifica o data cu descoperirea unei lumi subterane ostila oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafata.

Nu era pentru prima data cand se descoperea viata intr-o pestera, dar in cazurile anterioare viata subterana depindea de cea de la suprafata. 
Insa la Movila, cercetatorii au descoperit un cerc complet inchis, un ecosistem in sine, total independent de suprafata. Acest lucru l-a facut pe unul dintre cercetatori sa afirme ca daca in urma unui razboi nuclear viata de pe pamant ar disparea, acest ecosistem ar fi un supravietuitor.

Se pare ca pestera pastreaza secretul originii vietii. Au fost identificate mai multe specii de animale, dintre care 33 erau specii noi. Dr. Cristian Lascu vede in acestea fosile vii, care au reusit sa supravietuiasca milioane de ani. Refugiul lor in subteran isi are inceputurile in epoca de gheata. 
Una dintre teoriile genezei sustine ca populatia pesterii a fost izolata in urma cu cinci milioane jumatate de ani, cand nivelul Marii Negre a scazut simtitor. In acel timp, cei mai apropiati stramosi ai omului de azi erau maimutele din sudul Africii.

Ineditul acestei descoperiri consta in existenta primului ecosistem din lume al carui viata se bazeaza pe chemosinteza. Printre creaturile descoperite se afla un miriapod care masoara 10 cm, al carui muscatura este veninoasa.
Cercetatorii au identificat doua spatii cu aer. In primul se aflau specii de nevertebrate cunoscute, insa in cel de-al doilea spatiu au descoperit un strat ce avea o consistenta laptoasa. Acest strat era compus din materiale organice. Aerul nu era respirabil, fiind otravit cu gaze nocive vietii, cum ar fi hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon, nivelul oxigenului fiind foarte scazut.
Absenta luminii solare duce la eliminarea posibilitatii de a obtine hrana prin fotosinteza, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la conditiile de mediu. Utilizand energia chimica rezultata din oxidarea hidrogenului sulfurat, microorgansimele foloseau chimiosinteza pentru a-si procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect laptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate in pestera, ei fiind ultima veriga a lantului alimentar. Acest sistem autosustinut nu a fost niciodata intalnit la suprafata Terrei.

Dr. Cristian Lascu nu a gasit dovezi ale provenientei apei din exterior. Teoria elaborata de acesta este ca apa de la suprafata Romaniei contine un isotop, consecinta a dezastrului de la Cernobil, iar daca aceasta apa ar fi fost de la suprafata ar fi trebuie sa contina implicit si acest isotop. Insa testele au aratat ca era inexistent. Apa provenea dintr-o rezerva subterana care se pare ca a fost pastrata aici timp de 2500 de ani. Neprimind alimentatie din exterior, s-a creat un ecosistem inchis, total diferit de cele aflate la suprafata. Printre speciile noi de carnivore gasite aici se numara doi pseudoscorpioni, un miriapod, o specie noua de lipitoare, patru paienjeni si un scorpion de apa, diferit de rudele sale cunoscute. 

Locuitorii subterani au o culoare pala, iar ceea ce ii diferentiaza complet de rudele lor de la suprafata este lipsa totala a vederii si antenele de proportii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe intuneric. 
Simpla prezenta umana in acest loc, ameninta serios viata ecosistemului, deoarece simplul proces respirator, poate cauza dezechilibre, prin modificarea nivelului de oxigen si de dioxid de carbon din pestera. De aceea, este permisa intrarea a cel mult trei persoane o data.

Larry Lemke de la centrul de cercetare NASA a asemanat conditiile de viata din pestera Movila cu cele de pe Marte. Lemke, care lucreaza la o misiune de cerecetare a existentei vietii pe Planeta Rosie, crede ca este posibil sa fi existat forme de viata pe acesta, in urma cu 3,5 miliarde de ani, cand Marte era mai calda. Cazul pesterii Movila a readus speranta gasirii unor forme de viata incipiente in subteranul planetei, unde exista surse de apa lichida calda.

Descoperirea acestei pesteri nu i-a inspirat doar pe cercetatori, ci si pe scenaristii americani, care au scris o poveste plecand de la acesta descoperire, culminand cu productia filmului “The cave” in 2005, in regia lui Bruce Hunt.

Sursa:  http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t392892.html